2012 un an sumbru. Economia românească poate creşte doar prin atragerea de fonduri UE

„Pe acest fond nefavorabil, com­pa­niile ro­mâ­neşti se vor confrunta cu o reducere a cererii la export, o de­teriorare a ac­ce­sului la finanţare, la care se va adă­u­ga un consum intern privat slab, pre­cum şi un nivel al in­vestiţiilor precar. Singura şansă pentru a avea creş­tere economică în 2012 este de a ve­dea o creştere semnificativă în zona in­vestiţiilor publice şi a gradului de ab­sorbţie a fondurilor europene. Fiind şi un an electoral, este important ca orice cheltuială să fie orientată spre creştere economi­că, şi să nu alimenteze eventuale de­ze­chilibre”, spu­ne Cristian Ionescu, şeful Coface România, Bulgaria şi Slovacia.

Zona euro e în recesiune
După o redresare modestă în 2011, generată de exporturi, pro­duc­ţie industrială şi agricultură, ritmul de creştere economică al României se va încetini în 2012 şi se va situa între 1% şi 1,5%. „Exporturile, orientate în proporţie de 55% către zona euro aflată în recesiune se vor contracta. Cu toate acestea, consumul persoa­nelor fizice va fi susţinut de o re­dresare a venitului disponibil, gene­r­­ată de scăderea şomajului la 7%, sub me­dia UE, şi o scădere a inflaţiei permisă de o recoltă bună”, a spus reprezentantul Coface.

Băncile străine ne taie finanţarea
Investiţiile publice vor putea deveni principalul motor al creşterii într-un context în care necesităţile infrastructurii de transport rămân extrem de importante, la care se vor adăuga investiţiile străine directe, estimate la 2,2 miliarde de euro, de la 1,79 miliarde de euro în 2011.

Cofinanţarea din fondurile structurale europene, a căror rată de absorbţie rămâne cea mai scăzută din UE, va juca un rol-cheie în această privinţă, a arătat Ionescu. Coface apreciază că sistemul bancar este afectat de un nivel ridicat al împrumuturilor neperformante, iar băncile din zona euro, afectate de criza datoriei suverane, ar putea fi constrânse să-şi reducă semnificativ expunerea pe Europa Centrală. Riscul de refinanţare de la băncile-mamă din Grecia, extrem de vulne­rabile, şi ale căror creanţe reprezintă 12% din PIB-ul României, este deosebit de ridicat.

„În acest context, reducerea volumului ofertelor de credit ar trebui să se accentueze”, a precizat Ionescu. România rămâne vulnerabilă ca urmare a persistenţei dezechilibrelor externe şi a ajustărilor bugetare insuficiente, în timp ce condiţiile de finanţare ar trebui să se înăsprească din nou în acest an din cauza aversiunii crescute a investitorilor faţă de risc.

Dacia trăieşte la export
Exporturile au ţinut Dacia în viaţă în 2011, constructorul de la Mioveni consolidându-şi poziţia numărul unu pe piaţă prin vânzarea a 343.233 de vehicule. Ca şi în 2010, cele mai multe comenzi au venit de peste hotare, la export plecând peste 92% din producţia totală (312.000 unităţi). Peste 240.000 de maşini au fost livrate numai în Europa Occidentală, în condiţiile în care cele mai multe dintre preferinţele vesticilor s-au îndreptat spre modelul 4X4 Duster. În România, pe o piaţă în scădere generală cu 8,3%, Dacia a vândut anul trecut 30.867 de vehicule, ceea ce reprezintă un picaj de 16% faţă de 2010. Totuşi, Dacia a rămas lider, cu o cotă de piaţă de 28,9%, aproape jumătate din totalul vânzărilor interne realizându-se graţie programului „Rabla”. (Dragoş Stoica)